INSULELE CANARE: Restricții la cumpărarea locuințelor de către nerezidenți? Decizia se mută la Madrid
Guvernul regional condus de Fernando Clavijo cere introducerea unor restricții pentru achiziția de locuințe în arhipelag. Proiectul prevede zece ani de rezidență pentru cumpărători, maximum două proprietăți de persoană și limitări pentru companii. Va accepta Guvernul Sánchez această propunere înaintea alegerilor generale din 29 noiembrie?
Piața imobiliară din Insulele Canare ar putea intra într-o nouă etapă. Guvernul regional condus de Fernando Clavijo (Coalición Canaria) insistă asupra adoptării unor măsuri care să limiteze achiziția de locuințe de către persoanele care nu au rezidența stabilă în arhipelag.
Inițiativa a ajuns deja la Madrid. Executivul canarian susține că a pregătit, prin intermediul serviciilor sale juridice, un proiect legislativ și l-a transmis Guvernului central, solicitând adoptarea acestuia înaintea alegerilor generale din 29 noiembrie 2026.
La 13 octombrie, în plenul Parlamentului Canarelor, Fernando Clavijo a anunțat că încearcă să obțină sprijinul formațiunilor politice reprezentate în Diputación Permanente, organismul parlamentar care își continuă activitatea după dizolvarea Camerelor.
Dar ce presupune, concret, această inițiativă și pe cine ar putea afecta?
CE PREVEDE PROIECTUL? NOUĂ MĂSURI CARE AR PUTEA SCHIMBA PIAȚA IMOBILIARĂ
Informațiile publicate ulterior de presa spaniolă, în special de ElDiario.es și El País, au adus în atenția publicului principalele prevederi ale proiectului.
Care sunt cele mai importante?
1. Zece ani de rezidență pentru a putea cumpăra o locuință
Persoanele fizice ar trebui să demonstreze că au avut reședința neîntreruptă în Insulele Canare timp de cel puțin zece ani, prin intermediul certificatului de empadronamiento. Proiectul prevede și o alternativă: 15 ani de rezidență cumulată, dacă aceasta nu a fost continuă.
Un aspect extrem de important: criteriul ar urma să fie rezidența, nu naționalitatea. Prin urmare, restricția ar putea afecta atât un cetățean străin care locuiește de puțin timp în Canare, cât și un cetățean spaniol stabilit recent în arhipelag.
2. Maximum două locuințe pentru o singură persoană.
Proiectul propune limitarea achizițiilor la două proprietăți de persoană, acestea urmând să fie situate în localități diferite.
3. Restricții pentru companii și fonduri de investiții.
Persoanele juridice ar avea interdicții la achiziția de locuințe, cu anumite excepții pentru societățile a căror activitate este destinată vânzării sau închirierii rezidențiale către persoane fizice. Scopul declarat este limitarea achizițiilor speculative și a transformării locuințelor în proprietăți destinate exploatării turistice.
4. Excepții pentru locuințele moștenite.
Transmiterea unei proprietăți prin moștenire ar fi exceptată de la condițiile privind durata rezidenței.
5. Posibilitatea anulării tranzacțiilor ilegale.
Vânzările care nu respectă condițiile prevăzute de viitoarea reglementare ar putea fi declarate nule și nu ar putea fi înscrise în Registrul Proprietății.
6. Restricțiile ar viza atât locuințele noi, cât și pe cele second-hand.
Măsurile nu s-ar limita la proprietățile existente, ci ar putea include și locuințele nou construite.
7. O perioadă de aplicare de zece ani.
Restricțiile sunt concepute ca măsuri temporare, cu o durată propusă de zece ani.
8. O justificare juridică bazată pe statutul special al Canarelor în Uniunea Europeană.
Executivul regional invocă statutul de regiune ultraperiferică și posibilitatea unor măsuri speciale pentru protejarea echilibrului economic și social.
9. Mai multe competențe pentru administrațiile locale.
Proiectul include și propuneri privind rolul municipalităților, inclusiv posibilitatea introducerii unor taxe turistice pentru nerezidenți și limitarea locuințelor de vacanță în cartierele suprasolicitate turistic.
Este important de precizat că toate aceste prevederi aparțin unui proiect legislativ și nu reprezintă norme deja intrate în vigoare.
DE CE SE GRĂBEȘTE GUVERNUL CANARELOR?
Calendarul politic este unul dintre motivele pentru care această inițiativă a revenit în prim-plan. În urma dizolvării Congresului Deputaților și a Senatului, prin Real Decreto 806/2026, Spania organizează alegeri generale la 29 noiembrie.
Până la constituirea noilor Camere, activitatea parlamentară este asigurată în anumite limite de Diputación Permanente. Procedura invocată de Fernando Clavijo presupune însă mai mulți pași: Guvernul central trebuie să accepte propunerea, să aprobe un decret-lege în Consiliul de Miniștri și să îl publice în Buletinul Oficial al Statului (BOE).
Un asemenea decret-lege poate intra în vigoare de la publicare, în condițiile stabilite în actul normativ, dar trebuie supus ulterior votului de validare al Diputación Permanente, în termen de 30 de zile. Așadar, procedura poate permite adoptarea unor măsuri într-un interval mult mai scurt decât cel al unei legi obișnuite.
Totuși, nimic nu este automat. Guvernul Sánchez trebuie să accepte inițiativa, iar pentru validarea parlamentară este necesară o majoritate favorabilă. Rămâne și o întrebare legitimă: de ce o măsură discutată de mai bine de doi ani ajunge într-un moment decisiv tocmai înaintea alegerilor generale?
CÂT DE MARE ESTE PRESIUNEA CUMPĂRĂTORILOR STRĂINI?
Potrivit statisticilor Colegio de Registradores, în al doilea trimestru al anului 2026, cumpărătorii străini au reprezentat 29,33% din totalul tranzacțiilor imobiliare rezidențiale din Insulele Canare. Este un procent important, care plasează arhipelagul printre regiunile spaniole cu o prezență semnificativă a cumpărătorilor internaționali.
Dar există o precizare esențială: străin nu înseamnă automat nerezident! Un cetățean român, italian, german sau britanic care locuiește permanent în Tenerife și are rezidența înregistrată în Spania apare în continuare în statisticile cumpărătorilor străini.
Prin urmare, procentul de 29,33% nu reprezintă numărul persoanelor care cumpără locuințe fără să locuiască în arhipelag. Această diferență este fundamentală pentru înțelegerea proiectului și pentru comunitățile străine care trăiesc și muncesc în Canare.
O PROBLEMĂ COMPLICATĂ: CE SPUNE LEGISLAȚIA EUROPEANĂ?
Una dintre cele mai mari dificultăți ale proiectului este compatibilitatea cu legislația Uniunii Europene. Libera circulație a capitalurilor reprezintă un principiu fundamental al pieței europene, iar limitarea achizițiilor imobiliare în funcție de rezidență poate ridica probleme juridice serioase.
Guvernul Canarelor invocă însă articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care recunoaște particularitățile regiunilor ultraperiferice, printre care și Insulele Canare. Acest statut permite adoptarea unor măsuri specifice, adaptate dificultăților geografice, economice și sociale ale acestor teritorii.
Dar nu reprezintă o autorizație generală pentru orice restricție. Măsurile trebuie să fie justificate, proporționale și compatibile cu dreptul european. Prin urmare, chiar dacă Guvernul central ar adopta proiectul, nu este exclus ca acesta să fie contestat ulterior în instanță.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU ROMÂNII CARE LOCUIESC ÎN CANARE?
Pentru comunitatea românească din arhipelag, aceasta este probabil cea mai importantă întrebare. Să presupunem că un cetățean român locuiește în Tenerife de cinci ani, are loc de muncă, este înregistrat la primărie, plătește taxe și dorește să cumpere un apartament. În forma actuală a proiectului, acesta nu ar îndeplini condiția celor zece ani de empadronamiento.
În schimb, un cetățean german sau italian care locuiește legal în Canare de peste zece ani ar putea îndeplini condiția, chiar dacă nu are cetățenie spaniolă. Aceeași regulă s-ar putea aplica și unui cetățean spaniol venit recent din Madrid sau Barcelona. Cu alte cuvinte, criteriul decisiv nu ar fi pașaportul, ci durata rezidenței în arhipelag.
Trebuie subliniat însă că, la data redactării acestui articol, nu există o nouă interdicție în vigoare. Niciun cumpărător nu trebuie să considere că proiectul a devenit deja lege.
EXISTĂ UN PRECEDENT ÎN EUROPA? EXEMPLUL PROVINCIEI BOLZANO DIN ITALIA
Un exemplu interesant vine din Italia, mai exact din provincia autonomă Bolzano (Alto Adige). Aici există de mai mult timp un sistem de protecție a locuințelor destinate rezidenților, prin care anumite proprietăți sunt rezervate utilizării de către populația stabilită în provincie.
Reglementarea, bazată inclusiv pe Legea provincială nr. 9/2018 și modificările ulterioare, nu reprezintă o interdicție generală pentru străini sau pentru nerezidenți de a cumpăra orice proprietate. Este vorba despre un mecanism de protejare a fondului locativ destinat populației locale.
Diferența este importantă: o asemenea politică nu discriminează automat după naționalitate, ci urmărește să protejeze accesul rezidenților la locuințe. Canarele încearcă să găsească o soluție într-un context diferit, dar cu o problemă asemănătoare: presiunea asupra pieței imobiliare, creșterea prețurilor și dificultatea populației locale de a-și permite o locuință.
CE URMEAZĂ? DECIZIA ESTE LA MADRID
Astăzi, 10 noiembrie 2026, situația rămâne deschisă. Guvernul Canarelor și-a transmis propunerea, iar Fernando Clavijo încearcă să obțină sprijin politic pentru adoptarea acesteia înainte de alegerile generale din 29 noiembrie.
Dar între o propunere regională și o lege aplicabilă întregului arhipelag există încă un drum juridic și politic important. Pentru românii stabiliți în Tenerife, Gran Canaria, Lanzarote, Fuerteventura și celelalte insule, subiectul merită urmărit cu atenție. Nu vorbim doar despre piața imobiliară, ci despre dreptul oamenilor care au ales să trăiască aici de a-și construi un viitor în locul pe care îl consideră acasă.
Întrebarea fundamentală rămâne: va reuși Guvernul Canarelor să transforme această propunere într-o lege și, mai ales, va rezista ea verificării juridice la nivel național și european?
Univers Românesc va urmări evoluția acestui proiect și eventualele decizii ale autorităților de la Madrid.