Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România

8 mai 2021 Redactia

Evenimentul se sărbătorește în a doua duminică din luna mai încă din anul 2015 când Parlamentul României a adoptat o lege în acest sens

Portul popular românesc își găsește rădăcinile în portul strămoșilor noștri traci, geți și daci și se aseamănă cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu deosebirile care constau în amănunte decorative și colorit. În decursul istoriei, structura și evoluția costumului popular românesc și-a păstrat nealterate caracteristicile esențiale.

Pornind de la realizări artistice făcute cu materii prime produse în gospodăriile țăranilor, portul popular românesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogată măiestrie a țăranului român, atât în ornarea țesăturilor și a broderiilor, cât și în obținerea culorilor vegetale. Portul popular se diferențiază în funcție de anotimp, ocazii festive, vârstă și sex, adaptându-se ocupațiilor specifice fiecărei zone.

Costume din colecția **Angelicăi Tihan** din Tenerife

De remarcat că în România se întâlnesc 112 tipuri de costume populare, Banatul deținând supremația cu 12 dintre ele, iar zona Caraş-Severin cu 5. La sfârșitul clasamentului se află Clisura Dunării, interferenţa dintre zona Banatului Montan şi Defileul Dunării, unde exista doar un singur tip de costum popular.

Ce spune istoria despre portul nostru popular?

Potrivit documentelor existente portul popular românesc datează încă din secolele IX-X, dar mărturii numeroase scot în evidență acest lucru abia în secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc apare în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din piele de oaie pe cap.

Portul popular românesc în lume

Costumul popular tradiţional este cel mai bun ambasador al României. Frumoasele piese vestimentare care compun portul nostru au adus României şi două recorduri mondiale, unul pentru cea mai mare mulțime de oameni îmbrăcați în costume populare, adunați în același loc şi încă unul, înregistrat în Guiness Book drept cel mai mare dans tradițional românesc.

La 16 mai 2018, an Centenar pentru România, Primăria din Bruxelles a dispus ca statueta Manneken Pis, una dintre cele mai importante atracţii turistice ale capitalei Belgiei dar și simbolul acesteia, să fie îmbrăcată în costum naţional românesc, respectiv în cel de căluşar, în vederea celebrării unicităţii tradiţiilor româneşti.

Statueta **Manneken Pis** din **Bruxelles** îmbracată în călușar

Portul popular românesc în Insulele Canare

Comunitatea românilor din Insulele Canare numără în jur de 11 mii de persoane. Primele apariții ale costumelor noastre populare printre locuitorii din arhipelag au avut loc încă de la înființarea Asociației românești, Rumacan, cand președinte era Alina Elena Râmaru, cea care a dat viață acestei asociații, actualul Consul Onorific al României în Insulele Canare. Cea mai importantă prezență de costume populare românești în Insulele Canare avea să fie în primăvara lui 2018, când, în orașul Valsequillo din Gran Canaria, unde are loc în fiecare an un festival multietnic cu peste 30 de ediții și tot atâtea țări participante, România a fost țara anfitrioană iar Asociația Rumacan, unde președinte este astăzi Adina Bandini Lazăr, s-a prezentat la mare înalțime. Au fost invitați dansatorii Ansamblului Someșul din Madrid și cunoscuta și îndrăgita solistă de muzică populară Florica Jinga iar cateva zeci de români, veniți din toate insulele, au încântat cu costumele lor populare ochii celor prezenți la festivalul de folclor din Valsequillo. „A fost un eveniment unde România merita să fie cu fruntea sus, fiind amfitrioana momentului și s-a reușit. Când vor, românii pot demonstra că sunt uniți și pot realiza lucruri minunate” – declară cu satisfacție Adina Bandini Lazăr. Tot la acel eveniment, Asociația Rumacan a organizat și o expoziție de costume populare românești aparținând colecționarelor Dana Goran și Simona Chirilă.

**Adina Bandini Lazăr**, președinta **Asociației Rumacan** din Insulele Canare

În decursul anilor au mai fost și alte reprezentații ale comunității românești unde costumul popular a fost admirat de către străini dar ultimul eveniment din arhipelag, unde costumul popular românesc și-a făcut prezența la un nivel de înaltă ținută, a fost anul trecut când, tot Asociația Rumacan, la inițiativa președintei Adina Bandini Lazăr, a organizat o prezentare de costume tradiționale românești și o ședință fotografică în zona sudică a insulei Tenerife, imagini cu care comunitatea românescă s-a prezentat la concursul organizat de Comunitatea La Blouse Romanine, una dintre fotografii calificânduse pentru marea finală.

Cine deține colecția cea mai importantă din arhipelag?

Persoana mereu prezentă la toate evenimentele românilor și care deține un număr important de costume populare românești din mai toate zonele României este brăileanca Angelica Tihan care locuiește de mai mulți ani în Tenerife. „Am peste 40 de costume populare românești complete. Am îndrăgit costumul popular încă de când eram tânără, la mama acasă, când am primit cadou un astfel de costum. A fost ca o sclipire pentru mine iar din acel moment am început să caut costume originale și chiar să frecventez târgurile de meșteșugari din România iar dacă mi-a plăcut un costum popular l-am cumpărat. Am în colecție și costume foarte vechi. Dacă cel mai nou costum din coleția mea are în jur de 10 ani, cel mai vechi depășește 120. Am fost foarte încântată anul trecut când fotografia unui costum din colecția mea a ajuns în finala concursului organizat de una dintre cele mai prestigioase asociații de profil din lume” – declară Angelica cu veselie în glas.

**Angelica Tihan** – colecționară de costume populare românești

Pandemia din ultimul an a diminuat ritmul evenimentelor culturale unde românii își pot etala costumele populare. Singurul loc unde românii mai vin îmbrăcați tradițional în zile de sărbătoare este Biserica Ortodoxă din La Caleta, Tenerife. Odată cu restabilirea normalității anumite activități, inclusiv o școală de dansuri polulare românești, vor fi reluate!