Astăzi este Crăciunul pe „stil vechi”!

Practic este sărbătoarea Nașterii Domnului pentru ortodocșii care încă mai folosesc calendarul iulian

Chiar dacă la 1 decembrie 1918 provinciile Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar s-au reunit cu Regatul României, ortodoxia din țara noastră a rămas împărțită în două. O parte a trecut la calendarul gregorian și respectarea sărbătorilor creștine pe „calendarul nou„, iar o parte rămânând pe „stilul vechi” – pe calendarul iulian și ținând sărbătorile cu două săptămâni în urmă.

Cei care au făcut mutarea pe noul calendar, cel gregorian și orientarea României spre Occident, a fost Guvernul I.C. Bratian care a făcut ca 14 aprilie 1919 să devină 1 aprilie 1919. Aceasta a fost o prima măsură de sincronizare a României cu Occidentul, care adoptase acest calendar deja încă din anul 1582, mai întâi în spațiul Bisericii Catolice și mai apoi în cel al Bisericii Protestante.

Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian sau „pe stil nou„, cinci ani mai târziu, mai exact în anul 1924, fiind considerată o măsură foarte curajoasă, în condițiile în care spațiul ortodox refuza de secole calendarul nou, căruia i se mai spunea și calendarul „papistaș„. Astfel, Biserica Ortodoxă Română devenea, în acele vremuri, una dintre bisericile ortodoxe cu cea mai mare deschidere către Occident.

De ce se sărbătorește Crăciunul pe „stil vechi”?

Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – avea 365 zile într-un an şi cel al romanilor – unde anul avea doar 355 zile. Astfel, rămânea anual o diferenţă de zece zile între aceste două sisteme, dar şi între fiecare dintre ele şi calendarul solar.

Din dorinţa de a pune în acord aceste calendare cu cel ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar a adoptat, în anul 46 î.Hr., sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian„. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Sfintelor Paşti ziua de 21 martie – echinocţiul de primăvară.

Specialiştii astronomi au constatat că şi după această adoptare, din 123 în 123 de ani, echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau cel al „stilului nou„.

În anul 1923, la Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol, cele mai multe biserici ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul nou, cel gregorian. Cu toate acestea, data Sfintelor Paşti la ortodocși se calculează tot pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu, de aici provenind neconcordanţa cu data Paştelui din Biserica Catolică.

Calendarul iulian îndreptat la consfătuirea de la Constantinopol avea să devină mai corect decât cel gregorian prin adoptarea unui nou sistem al anilor bisecţi, adăugând o zi în plus lunii februarie, din patru în patru ani, care va avea 29 de zile în loc de 28.

În ciuda tuturor schimbarilor, au rămas, însă, câteva biserici ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, acestea fiind Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Muntele Athos, cu excepţia Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi„, pentru că prăznuiesc Sfintele Paşti şi toate sărbătorile după vechiul calendar.

De remarcat că în România au ramas cel puțin o jumătate de milion de creștini ortodocși care respectă calendarul pe „stil vechi” aceștia fiind preponderent din zona Moldovei.

Mai nou, și Patriarhia Ucrainei, desprinsă recent din Biserica Ortodoxa Rusă, a decis să adopte calendarului gregorian, cel pe „stil nou„. Astfel și vecinii nostri ucraineni se vor alătura Patriarhiei Constantinopolului, Greciei, Românei, Bulgariei, Alexandriei şi Antiohiei.