Astăzi este ziua bujorului românesc

Specialiştii români se străduiesc să adune toată documentația necesară pentru a transforma bujorul, simbolul veteranilor Armatei Române, într-o floare națională

Bujorul românesc este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Este o plantă ierboasă cu o tulpină neramificată de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze compuse, sectate sau dinţate. Floarea are culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 petale mari şi frumoase. Floarea roșie de bujor salbatic are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege și din acest motiv nu trebuie distrusă sau colecționată.

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa. În ţara noastră există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, zone protejate prin lege de câţiva ani, în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu. De numele bujorului românesc se leagă și vechi legende şi superstiţii.

Cea mai importantă dintre rezervaţii de bujori din România se găseşte în Pădurea de la Troianul din judetul Teleorman. Aici, bujorul românesc, considerat specie pe cale de dispariţie, este protejat acum pe o suprafaţă de 71 de hectare. Pădurea este, în cea mai mare parte, proprietatea primăriei din localitate şi se află sub administrarea Ocolulu Silvic al județului.

Locuitorii din apropierea Pădurii de la Troianul spun că floarea de bujor este protejată de doar 15 ani. Cu ani în urmă, rezistau doare câteva exemplare de bujor prin pădure care creșteau la voia turmelor de vaci de la CAP. Înainte de Revoluţie, aici se păşuna. Cei de la CAP băgau câteva sute de vaci să mănânce prin padure, iar în câteva zile călcau totul în picioare, pământul devenind negru. După ce s-a terminat cu CAP-ul şi cu păşunatul haotic, prin colaborarea Ocolului Silvic cu Agenţa de Protecţie a Mediului s-a întocmit documentaţia pentru transformarea zonei în Rezervaţie Naturală și s-a înaintat Guvernului. Abia în 2004 a fost dat decretul prin care zona devenea Rezervaţie Naturală.

În luna mai din anul 2015 a luat ființă Comunitatea Bujorul Românesc, organizație inițiată de Cristina Dragna și Andreea Tănăsescu de la Asociația La Blouse Roumanie și are ca scop susținerea studiilor și propunerile mediului academic românesc care a început demersul de a declara bujorul – Floare Naționala și Emblema florală a României.

Cel care se ocupă de toate demersurile în raportul cu statul român este profesorul Florin Toma – de la Facultatea de Horticultură din București, care a pregatit o lucrare de susținere a bujorului pentru a fi proclamat oficial, de către statul român, floarea naţională a României. Dosarul cercetătorului român Florin Toma are peste 110 de pagini de argumente și dovezi și există șansa ca această floare să fie selecționată drept emblema florală națională a țării noastre.

Legendele florii de bujor

Se spune că, în perioada războiului Troian, Ares a fost rănit în lupta cu Diomede. Doctorul Paeon, pus de Zeus, l-a videcat folosind un extract de plante şi lapte. Tot Paeon l-a vindecat cu ajutorul plantelor miraculoase pe Hades, rănit de o săgeată a lui Heracle. Zeii au comandat uciderea lui Paeon, iar Zeus ca să îl salveze l-a transformat într-o floare, paeon, bujorul de astăzi. Astazi, floarea de bujor este considerat simbol al prosperităţii şi a luxului.

Românii au dezvoltat o serie de superstiţii despre aceasta floare rară care i-a însoţit de-a lungul istoriei. Se spune că cei care rup florile de bujor vor fi atacaţi de ciocănitori. Deşi este atestat faptul că bujorul este o planta toxica şi nu are proprietăţi tămăduitoare, există o veche superstiţie la romani potrivit căreia planta prinde proprietăţi miraculoase dacă rădăcina este culeasă noaptea.

La mulți ani, floare deosebită!

Constantin Pletosu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *